Facebook Update: Cum stimulăm voluntariatul la nivel local?

     Am tastat  „Log in” pe facebook. De data aceasta aveam ceva mai puţine notificări. Cineva îmi  puse „Like” la poză sau mă invitase în diferite jocuri sau aplicaţii de genu „Farm Ville”. Patetic. Banal. Epuizat. Probabil unicul lucru pentru care mai intram  pe facebook era pagina creată de mine. Pagină,  pe care scria cu litere mari: „VOLUNTARIATUL- O ŞANSĂ PENTRU MILENIUL TREI”.  Nu prea aveam activităţi pe pagină, de aceea am hotărât  să înceap o discuţie. Participanţi aveam, şi mai aveam şi o idee genială.

    

      „Cum stimulăm voluntariatul la nivel local?”

     Tapasem  întrebarea şi tastasem: „Enter”. De fapt, era o idee bună. Întrebări ca „Ce este voluntariatul?” sau „Cine sunt voluntarii?” nu aveau sens, având în vedere că toţi vorbeau despre asta. Cu toate că dex.ro nu dă o definiţie  clară a ceea ce reprezintă „voluntariat”, fiecare îl defineşte în felul său. Cert e că voluntariatul se desfăşoară pe baza liberei alegeri şi motivaţii, nu urmăreşte un câştig financiar şi contribuie la formarea unei valori de interes uman.

     Nu doream să încep o discuţie în acest sens. Doream să mediatizez o problemă. S-o mediatizez şi desigur să găsesac soluţii. Da, lipsa voluntariatului la nivel local e o problemă, lipsa sau implicarea foarte scăzută a cetăţenilor în activităţile de voluntariat, de bine comunitar. Eram sigur că cu un update pe facebook nu va schimba acele statistici grave privind voluntariatul local, dar cel puţin, voi vedea anumite ideii, anumite propuneri şi soluţii, că până la urmă să fie implimentate măcar câteva.

     Nu trecu mult timp şi începu una din cele mai fructuoase discuţii de pe pagina „VOLUNTARIATUL- O ŞANSĂ PENTRU MILENIUL TREI”:

–         În primul rând vountariatul trebuie să fie recunoscut şi promovat activ la nivel local.  [Update, 22:15]

–         Cum anume promovat? [Update, 22:16] Doream să aud nişte acţiuni conctrete, nu sloganuri frumoase şi ineficiente.

–         Prin diferite activităţi, cum ar fi:

          1.     Organizarea „Zilei Voluntarului” sau „Săptămâna Voluntarului”

          2.     Declararea unui an „Anul Voluntarului”, în acest an punîndu-se accent pe programele de voluntari şi alocându-se (mai multe) fonduri pentru promovarea voluntariatului. [Update, 22:19]

      „Zilele Voluntarului” era o idee foarte bună ce necesita o implementare mai largă în Republica Moldova, dar doream să vadă nişte propuneri  anume la nivel local.

–         O soluţie ar fi campanii de promovare a activităţii de voluntariat. Campanii care să informeze populaţia despre importanţa voluntarilor în societate şi să încurajeze atât tinerii cât şi persoanele în etate să se implice în voluntariat. [Update, 22:21]

–         Da, sunt de acord, interveni cineva, deoarece prin astfel de campanii şi programe de voluntariat societatea va deveni mult mai activă şi se vor promova şi acele valori europene de implicare şi participare. [Update, 22:22]

–         Păi de asta şi am început cu voluntariatul la nivel local,  căci volunatrii din mediul rural sunt mult mai activi şi pot aduce acea schimbare în societatea de care chiar aveam nevoie, nu puteam să nu intervin eu. [Update, 22:24]

–         Da, dar toate astea ar fi posibile doar cu susţinerea autorităţilor publice locale (APL) , de aceea iniţial ar trebui ca APL să recunoască rolul voluntarilor în dezvoltarea  unor cetăţeni activi şi efectul puternic al acestuia asupra incluziunii şi responsabilizării grupurilor tradiţional excluse din punct de vedere social. [Update, 22:26]

–         Mai mult ca atât, APL trebuie să recunoască rolul voluntariatului în dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor necesare într-o societatea bazată pe cunoaştere şi contribuţia voluntariatului la creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă. [Update, 22:27]

–         Dar ei nu vor recunoaşte asta dacă nu vor fi informaţi, şi informaţi corespunzător. Noi trebuie să le oferim date statistice, cifre concrete, cum ar fi indicatorii economici ce specifică contribuţia sectorului non-profit, în special a voluntariatului, în  dezvoltarea economiei atât naţionale, cât şi locale, concluzionasem eu. [Update, 22:29]

–         Dar, staţi, noi vorbim atât de general, interveni o persoană care cu siguranţă privea lucrurile puţin mai simplu. Da, informarea APL, informare populaţie, dar chiar şi aşa, ce putem face? Dacă în acel sat sau în acea localitate mai îndepărtată de centrul republicii nu există organizaţii de voluntariat, nu există noţiunea de „voluntariat” în general, ce trebuie să facem? [Update, 22:31]

     Trebuie să recunosc, avea dreptate. Şi ştiam cu siguranţă că toţi erau de acord cu această opinie, iată de ce cineva răspunse practic momentan:

–         Da, cu siguranţă ai dreptate. În acest caz, ar trebuii ca acele ONG-uri, acele organizaţii de voluntariat,  să creeeze anumite filiale locale, sau să-şi delegheze reprezentanţi în aceste regiuni. [Update, 22:32]

–         De ce să delegheze? Ar fi mult mai bine să instruiască voluntari din acea regiune şi astfel să aibă reprezentanţi locali chiar din acea localitate. [Update, 22:33]

–         În afară de asta, ar fi foarte bine, că în regiuni să se consolideze nişte politici  cu privire la voluntariat şi să fie creată o infrastructură favorabilă vuluntariatului. [Update, 22:35]

–         În acest sens, completă cineva, să se formeze grupuri de lucru sau puncte de acces unic în cadrul Consiliilor Locale care să se ocupe de natura volunatariatului în cadrul politicilor acelei localităţi. [Update, 22:37]

–         Nu ştiu cât e de posibil aşa ceva, în special în condiţiile Republicii Moldova, ţară venită din lagărul socialist…. [Update, 22:38] interveni un sceptic, care încă  era cu piciorele pe pământ.

–         Da, corect. Dar noi nu vorbim de structuri care să reglementeze voluntariatul anume acum. E clar că în condiţiile actuale asta-i imposibil. Dar treptat, pornind de la informare, implicare şi ulterior rezultate vizibile să ajungem şi la astfel de măsuri. [Update, 22:40]

–         Până la urmă, pentru a stimula voluntariatul local, APL trebuie să transforme recunoaşterea, sprijinirea şi facilitarea voluntariatului într-o prioritate în munca lor. [Update, 22:41]

–         Dar staţi, interveni aceeaşi persoană care chiar vedea lucrurile ceva mai simplu, cum rămâne cu oamenii, cu tinerii din sate care poate nu au deloc interesul să schimbe ceva. Pentru ce au ei nevoie de voluntariat? Da, au fost informaţi, au văzut şi campanii dar, pentru ce au ei nevoie de asta? [Update, 22:42]

     Cu toate că nu doream să fiu de acord cu acestă relitate dură, chiar nu aveam încotro. Ceea ce spune el era adevărat. Din păcate societatea noastă abundă în indiferenţă şi  lipsă de interes. Din fericire, cineva avea şi o soluţie:

–         Păi, trebuie să recunoaştem că nu toţi sunt indiferenţi. Sunt unele persoane care tind să muncească spre binele comunităţii, spre o scimbare. În cazul celeilate categorii, ei trebuie motivaţi. Trebuie de stabilit un argument forte: „De ce trebuie să se implice?”. Tebuie de mediatizat problema, astfel ca persoanle să fie conştiente că ea există şi  necesită o implicare activă şi să fie cointeresate în soluţionarea aceste probleme. [Update, 22:44]

–         Sau dacă vorbim de campanii de informare, acestea tebuie organizate în aşa fel încât să atragă oamenii să participe iar rezultatele unor anumite acţiuni de voluntariat anterioare să fie vizibile şi să fie mediatizate, astfel ca oamenii să sesizeze impactul voluntariatului şi  să capete acel interes de care am mai vorbit. [Update, 22:46]

–         Eram sigur că acest subiect va trezi polemici aprinse. Polemici care vor duce la mai multe ideii, propuneri,  soluţii. Unele din ele cu siguranţă vor fi  implementate. Dar până la urmă, totul porneşte din noi. Dacă noi vrem să promovăm voluntariatul la nivel local, trebuie să începem chiar de azi să facem asta. Indiferent cât timp ne va lua asta, câte resurse, câtă energie, important este că vom participa semnificativ la ceea ce înseamnă schimbare. Schimbare spre bine. Schimbare mentalităţii şi a realităţii care nu este tocmai prietenoasă voluntariatului, tinerilor, ideiilor inovative şi în general a viitorului. Asta contează, căci până la urmă, dacă nu noi, atunci cine? [Update, 22:55]

     Da, trebuia să punctez pe o notă mai „revoluţionară”. De fapt, eram sigur că nu pun punctul aici. Mîine, cînd voi intra pe facebook cu siguranţă va avea vreo 20 de notificări de genu „He/She also commentet on your status”.  

     Acum cu siguranţă voi avea mai multe „Like”-uri la pagină şi plus la asta am văzut multe ideii bune şi acum sunt sigur că voluntarii din Moldova cu siguranţă vor reuşi să facă din sate şi din alte regiuni ale ţării  adevărate centre de voluntariat.

     Iar acum nu-mi rămase decât să tastez „Log out”. 🙂

 

Anunțuri

Y-PEER, ai parte!


V-aţi imaginat vreodată o familie formată dintr-un preşedinte de ţară, un şomer şi o persoană HIV pozitivă? Sau un prim ministru al cărui fiu utilizează droguri sau substanţe toxice?                                       Toate astea nu le vedem în viaţa cotidiană, în schimb acestea au fost posibile la trainingul avansat „Sănătatea reproducerii şi formarea comportamentului sigur. Dezvoltarea abilităţilor de coordonare a activităţilor Y-PEER” desfăşuratla Vadul lui Vodă în perioada 31 octombrie – 5 noiembrie.                 

 Cursul de instruire a fost organizat de Reţeaua Educatorilor dela Egalla Egal Y-PEER şi a întrunit 28 de membri ai acestei reţele care s-au manifestat activ şi au organizat sau au participat la diverse activităţi ale reţelei.

      De fapt este vorba de un training de amploare care include doua subiecte de bază. În prima parte a acestuia fiind consolidate cunoştinţele în domeniul sănătăţii  şi a drepturilor reproductive şi în domeniul comportamentului sigur. Pornind de la problemele esenţiale ale adolescenţilor până la cele mai vaste cunoştinţe în ceea ce ţine de Infecţiile cu Transmitere Sexuala (ITS) şi HIV/SIDA. Mesajul de bază fiind faptul că toate ITS-utile, inclusiv şi HIV/SIDA pot fi prevenite, iar noi, educatorii de la egal la egal, trebuie să promovăm aceste metode de prevenire.

  

În a doua parte a trainingului, liderii  Y-PEER au fost instruiţi în ceea ce ţine de însăşi reţeaua Y-PEER. De la istoricul reţelei până la scopul şi impactul acesteia. În acelaşi context tinerii educatori au format structura reţelei, responsabilităţile fiind divizate pe domenii şi au alcătuit programul de activitîţi Y-PEER pentru anul 2012.

În cadrul trainingului liderii Y-PEER au avut parte de energizante pe măsură, activităţi în grup, jocuri de rol, prezentări media, toate organizate de formatorii Natalia Zarbailov, profesor asociat la Universitatea de Stat de Medicină „Nicolae Testemiţianu” şi Anna Susarenco, coordonator de programe Y-PEER.

    

La încheierea stagiului de instruire, tinerii au primit certificate prin care se confirma că au absolvit cu succes cursul de instruire şi oficial sunt coordonatori Y-PEER şi au o responsabilitate sporită, ei fiind cei ce nemijlocit asigura dezvoltarea reţelei. În acelaşi context, Natalia Cojohari, reprezentant UNFPA a declarat ca anume noi, liderii Y-PEER, suntem cei ce vom promova modul sănătos de viaţă şi vom asigura formarea unei generaţii informate şi protejate.

Foto/Video: Alex Neagu si Petru Lupu

                                                                        

Sănătatea la superlativ!

 

Cu toate că afară cădeau frunzele, coroana arborelui problemelor sănătaţii devenea tot mai mare. În acelaşi timp deveneau tot mai măreţe şi soluţiile propuse de tinerii jurnalişti care au confirmat încă odată că ela modă să fii sănătos.                                                                                                                              S-a întîmplat la trainingul organizat de Reţeaua de Educatori de la Egal la Egal, Y-PEER Moldova, “Tinerii jurnalişti abordează subiecte despre sănătatea reproductivă şi HIV/ SIDA în presă”, desfăşurat în perioada 20-23 octombrie.

    Trainingul a întrunit 15 tineri jurnalişti din ţară care au abordat cele mai diverse subiecte la tema sănătăţii reproductive şi a infecţiilor cu transmitere sexuală (ITS). Pornind de la problemele stringente vizavi de acest subiect, cum ar fi lipsa informaţiei sau  situaţia economică precară, pînă la cele  mai noi tehnici de abordare a acestora în presă.       Cele mai eficiente condiţii de studiu şi comunicare au fost asigurate de Anna Susarenco, coordonator de programe  Y-PEER şi de Igor Guzun, director agenţia „URMA ta” care au instruit tinerii jurnalişti.                                                    Informaţie utilă, energizante pe măsură, exerciţii prcatice interesante, activitaţi în grup, de toate au avut parte tinerii jurnalişti la acest training la care nu numai şi-au dezvoltat aptitudinile jurnalistice, ci şi-au mai făcut şi o mulţime de prieteni noi.                                                                                                                                                      Un accent deosebit aici s-a pus pe prevenirea ITS. Tinerii jurnalişti fiind  încurajaţi să promoveze prin materialele lor metodele de prevenire a acestor infecţii. În acest context consolidîndu-se rolul mass-mediei ca fiind un informator activ, căci prezentul informat e cheia spre un viitor asigurat. Natalia Cojohari, reprezentant UNFPA Moldova, a afrmat ca anume noi, jurnaliştii prin activitaea noastră putem aduce schimbarea şi implicit, un viitor mai bun.                               Odată cu încheierea stagiului, tinerii jurnalişti au devenit oficial jurnalişti Y-PEER, misiunea lor  fiind să  informeze tinerii prin intermediul mass-media în domenii ce ţin de sănătate, cauzele şi consecinţele ITS.                                         De menţionat ca Y-PEER va mai organiza astfele de traininguri şi multe alte activităţi la care sunt îndemnaţi să participe toţi tinerii dornici să facă un pas înainte.